decembrie 29, 2009

un strop

"...alunec din nou pe aceleasi cai ale visarii. Cu ochii inchisi si cu un zambet larg, ma vad alergand printre dorinte si sperante, ma vad din nou fericita, asa cum imi doream candva. E atat de bine. Stiu ca viata nu e roz, insa totul depinde de noi. Viata e un curcubeu din care alegem culorile care ne plac si le combinam dupa bunul plac. Plutesc pe o mare albastra cu nori rosii, un soare mov cu stele roz, ma scald in fericirea culorilor mele si stiu ca am destula putere incat sa transform fiecare nor intunecat intr-o picatura de culoare.
..uneori am mintea goala, caut cuvinte si nu gasesc, incerc sa-mi descriu visele cu expresii potrivite si adecvate. Norocoasa sunt atunci cand ma ia in brate o ploaie de cuvinte, cele potrivite, cele ce mi le doresc. Ma rup deseori de realitatea mea si traiesc intr-un vis construit, particica cu particica de catre al meu suflet, inghesuit intre patru pereti albi cu multe poze care il fac sa viseze, sa compuna versuri pe ritmul unui pian superb.
Jan A.P. Kaczmarek - Evening ,o melodie care pur si simplu ma linisteste, ma pune pe ganduri, ma face sa ma gandesc la lucrurile pe care mi le doresc, si in ce masura mi le doresc, ma face sa iau decizii, mai importante sau mai putin importante, ma face sa fiu eu, cea care cucereste lumea cu o privire, cu doi ochi zambitori si cu un zambet de copil.
..incepe sa se trezeasca in mine acea dorinta de a reusi si de a a-mi deschide sufletul spre lucruri care credeam ca nu le pot indeplini, voi incerca, voi risca si poate o portita va fi deschisa pentru visele unui copil care spera...

decembrie 19, 2009

Draga Mosule ..

Scriu ţie Moşule! Da! Tu, cel din sufletul meu. Ştiu că ai fost alături de mine mereu, ai trăit odată cu mine lanţul întâmplărilor grele ce mi-au îngreunat drumul. Poate nu am nici un drept să cer ceva ştiind că mi-am pierdut puţin capul din cauza unor oameni care nu credeam că vor fi aşa, însă îndrăznesc să-ţi cer câte ceva, dar nu înainte de aţi mulţumi.
Neştiind ce ma va aştepta m-am aventurat într-o clătorie spre un alt tărâm, mai diferit şi cu alţi oameni. Am plecat cu puţine repere, coordonatele fiindu-mi schimbate pe ultima sută de metri. Nu m-a împiedicat, am vrut să-mi continui drumul. deşi urma să fiu înconjurată de oameni străini, mai buni, mai răi. Cu bine, am ajuns până să vorbesc cu oamenii ca muţii, doar mimând, da, în unele cazuri engleza nu mă ajuta, trebuia să o fac pe actorul fără glas, priceput la mimat....
Am trecut şi de Atena, şi am ajuns pe un vas enorm de mare, care timp de şase - şapte ore a pulutit uşor pe apa, ca un melc care avea încă 2 kai putere. Soare se pregătea de apus, oferindu-mi o privelişte superbă, o apa pur albastra pictata cu spuma albă şi o insulă de departe. Soarele încă lumina, cerul era un albastru pur, mi-a transpus o stare de melancolie.S-a întunecat uşor, am ajuns pe insulă, şi de acolo ai fost lângă mine Moşule, m-ai urcat uşor în maşina unei păpuşi bătâne şi m-ai dus, mai departe de tot.
Agia Palagia.
Frumoasa insulă, plină de luminiţe şi de puţini oameni. Am ajuns într-un final la casa din povestea magică, care mai avea puţin şi de dărâma. Avea nevoie de o zugrăveala urgentă, însă nu eram în stare să fac aşa ceva, nu aveam la îndemană nimic necesar, măcar aşa, de formă. Ciudat, dar adevarat, grecii sunt prieteni cu şopârlele, la ei şopârlele umblu pe case fără nici o jenă, însă eu mă baricadam când le zăream, da, lume nebună. După mult plâns şi nervi, mi-am bagăt picioarele şi am început să-mi fac viaţa cât mai plăcută, muncă, plajă,terase,oameni noi, inghetata, calatite, plimbari, volei, si multe altele. Dar la un moment dat nimic din acestea nu-mi înlocuia dorul de casa,dorul de cei dragi, dorul de viaţa mea.
După multe şmecherii făcute de vrăjitoarea urâtă, mi-am băgat picioarele din nou şi am început să fac şi eu şmecherii, şi uite aşa, fără să fiu fraierită mi-am cumpărat bilet spre Atena, iar de la Atena, spre România. Am jucat ultima carte mai bine ca niciodată, iar încâteva ore bune mi-am pregătit bagăjelul şi adios Kythira. Mi-a părut că am lăsat acolo prietenii frumoase ,însă pot spune cu tot sufletul, că mi-e dor de toţi, oameni deosebiţi şi de la care am învăţat multe.
Am făcut şi eu boacăne pe acolo, de fapt în tot anul acesta am tot făcut, însă omul din greşeli învaţă, nu?
Iar tu Moşule ai misiunea de a-mi face fericite prietenele, începând de la a le găşi nişte băieţi buni la suflet şi pe măsura lor, băieţi care ştiu să le iubească, să le aprecieze pentru ceea ce sunt şi nu pentru ceea ce ar putea oferi, băieţi care ştiu să le preţuiască şi să le ţină lângă ei.
Pe lângă prietene, ai grijă Moşule şi de prietenii mei şi găseşte-le şi lor fete bune care să aibă grijă de ei şi care ştiu să iubească şi să le dăruiască liniştea şi bucuria de care au nevoie.Pentru unii din ei, dă-le Moşule multă sănătate şi putere de muncă, ai grijă de ei căci sunt departe de mine, de familii şi de prieteni, sunt doar ei şi dorul ce-l poată în suflet..
Fiecărei familii în parte, da-le dragostea şi înţelegerea de care au nevoie, linişte şi bunăvoie, protejeaza-i de rele şi oferă-le bucuria unui zâmbet..
Iar mie Moşule, fa-mi cadou îndeplinirea dorinţelor de mai sus...

Painful

It's time for a new trip, in a new world,
The pain is something that you can support.
Close your eyes all the scars will dissapear,
All your dreams and wishes I will try to furfill.
I'll hold your hand 'till all will be ok,
I will never leave, I promise that I'll stay.

We will face together all the bad things,
My strenght will be the arrow from our spring.
I give my word, I'll protect you from this nightmare,
You're my heart and all I need from this bad fairytale.
Nothing can destroy this mountain love,
They have to destroy my heart first.




decembrie 18, 2009

Suflet de copil...

"In orice fulg de nea, vad copilaria mea" un vers foarte frumos dintr-un colid la fel de frumos...
Si dupa cum stim, sarbatorile se apropie cu pasi repezi, peste tot e zapada, totul cuprins intr-un alb infinit..e atat de superb! Terminasem de, decorat camera si ma uitam pe geam, cu melancolie gandindu-ma la clipele cand eram copil si mergeam cu saniile la derdelus, cand faceam oameni de zapada. Puneam atat de multa pasiune..era frumos, acum s-au dus toate, mai putin ai sa vezi pe cei mari cu saniile si ..sa faca oameni de zapada...
Plecam in grup si mergeam cu colinda, de la usa la usa, fiecare banut era pus deoparte iar cand ajungeam la ultimul etaj al ficarui bloc, ne opream si ii numaram...dupa ce se termina tot spectacolul mergeam la "Super Market" si luam pentru fiecare cate ceva. Aveam o obsesie ca de fiecare data sa-i cumpar mamei un ceas, in fiecare an cate unul diferit...era frumos!

decembrie 15, 2009

I love you

"...am ajuns acasa inghetata, e frig si ninge foarte frumos. Sincer, mi-a fost dor de iarna, insa imi aduce aminte de iarna din al meu suflet.Greu de crezut si de imaginat cum un suflet poate fi intr-o iarna continuua, fiecare sentiment, fiecare simtire fiind acoperite de un val de greseli si de o frica imensa de a nu gresi din nou. E atat de derutant cand stii ca ti-ai pierdut sufletul pe nimic. Mi-a trecut prin ganduri, brusc, " De cand nu ai mai spus te iubesc?" ma tot gandesc, si daca ar fi sa caut un raspuns, as prefera sa nu-l dau, pentru ca iubirea e un sentiment maret, de putini stiut. Fericiti cei care au habar cate lucruri implica "a iubi". Am iubit, ma bucur, si sunt fericita, chiar daca de pe buzele mele nu s-au mai prelins aceste cuvinte. A trecut ceva vreme si sunt emotionata cand ma gandesc la faptul ca mai devreme sau mai tarziu le voi spune din nou, prin propriile fapte, unei persoane caruia ii voi darui dragostea mea, trupul, simtirile si toate puterile mele.Pur si simplu ii voi darui viata mea! Zambesc si stiu ca fiecare incercare are rostul ei, fiecare lacrima, fiecare privire trista, se vor transforma intr-o bucurie si veselie completa.
Ma face fericita gandul ca in fiecare dimineata ma voi trezi cu gandul la "tine", voi avea cui sa-i rostesc fericirea pe care o simt, gandurile bune si optimismul meu.
Ma implineste faptul ca la fiecare secunda prin gandurile mele te vei strecura si ma vei face sa zambesc.Imi vei fura pana si ultimul gram din atentie.
Ma face sa visez gandul ca la fiecare pas voi simti prezenta ta, si -mi vei insufleti fiecare dorinta cu privirea pe care o ai.
Ma simt copilut cand stiu ca ne vom trezi dimineata, cu ochii mici si cu un zambet de nedeschis, iar noaptea, pitita-n in al tau suflet voi fi, inghemuita ascultandu-ti inima..
Ma simt libera datorita zambetului care, intiparit in a mea existenta, va fi motivul unei zile noi...
Ma simt sigura cand stiu ca la orice treapta din viata mea, tu vei fi cel ce ma va tine de mana si va fi parte din puterea mea..
Ma simt fericita...
Stiu cu siguranta ca existi, undeva pierdut prin lume, poate cautandu-ma, poate asteptandu-ma, sau poate esti mai aproape decat crezi ....
Zambeste si nu uita ca exista pentru toate fiintele un suflet pereche.
Paginile vietii deja sunt tiparite, unele se rup, altele se invechesc, altele sunt sarite, eu prefer sa traiesc fiecare cuvant, propozitie, fraza, paragraf, stiind ca in fiecare din ele e un mic detaliu despre existenta ta, despre tot ceea ce esti tu..."


"Te iubesc ! "

decembrie 11, 2009

cuvinte catre tine :)

Chiar daca viata ne pune mereu in situatiile cele mai ciudate, avem si de castigat. departe de a fi ciudate, ne fac mereu sa fim negativi si sa zicem "nu", "nu va fi asa", "niciodata", dar uite ca din situatii ciudate, te alegi cu ceva, mai bun sau mai rau.Eu m-am ales cu tine!
Desi aveai un sictir de neimaginat si iti venea sa arunci cu ceva in mine, ai preferat sa-mi fii alaturi si sa arunci in mine "cu tot ce inseamna fericire" :).da, am gasit o "pretena", nu o dusmanca precum multi te vad.O nebuna mai mult decat senibila care mereu se apara si are cortinele inchise.Am trecut prin multe de atunci, am trecut de la etapa rimelului identic, la un dragut "head shoot", la o discoteca si o distractie pe cinste. Au fost multe, nici nu le pot numara. Au fost nervi, si certuri pana la cer si inapoi, au fost lacrimi, si tot mai multe.... dar vezi?! inca continuam, dar pentru noi nu e grav, pentru ca stim ca orice ar fi mereu vom fi "acolo" ceea ce multi nu fac, prefera sa plece cu coada intre picioare si sa nu-si mai scoata o vorba, pentru ca asa a fost sa fie...prefer sa te suport asa cum esti, prefer sa fii tu mereu, decat sa fii altceva...prefer eu sa fiu cea care pleaca pentru a evita cuvinte cu sau fara rost..prefer sa fiu undeva acolo, in umbra, pregatita pentru orice, pentru o imbratisare, un sfat, pentru tot ce e bun...sau tot ce e rau...
si anii trec mult prea repede, iar noi mereu scapam de monotonie, cearta, fericire, entuziasm, nebunie, tot ce e specific noua....asa nebune cum suntem, asa incapatanate, irascibile, retardate, ciudate, bune, rele, suntem noi si atat! nu imprumutam de la altii comportamente si facem roata morii ..asa ne acceptam, asa iubim, asa ne certam, asa ne impacam, pentru ca "noi" nu plecam atunci cand lucrurile nu merg bine...

decembrie 06, 2009

vis..

"sunt o visatoare suta la suta, traversez tot ce nu e firesc, ma lupt cu amintiri, ganduri si idei..alunec pe o raza de mediatare si realizez de multe ori cat de ciudata e viata...ies din context si analizez, comentez fiecare particica din realitate...prefer sa fiu asa, visatoare in alt tau vis, sa nu alung nimic din ceea ce visezi sa fiu aproape de tine precum incerci tu sa fii. Oare de ce la un pas de noi e fericirea, si de cele mai multe ori inchidem ochii in fata ei? oare chiar nu vedem? sau chiar nu e ea?multi pasi spre o fericire care nu e absoluta, sau poate e..profunda si destula...
am libertatea sa-mi aleg visul si sa-l traiesc, am libertatea de a fi in visul tau sau al nimanui, am libertatea de a-mi trai visul departe de visele altora..
viata...un labirint tacut prin care trecem, prin care lasam urme de regrete pentru ca e prea scurt, prea complicat de noi...aproape de un vis, e un orizont neatins, e un vis care ma face sa vin spre tine...vreau sa descoper, vreau si vreau...nu mi-e frica...simt doar.simt cum traversez orice obstacol si orice gand negru, vreau cu pasi marunti sa ajung la tine, vreau cu pasi mici, mici sa stiu ca tu-mi esti fericirea...
in sunete sensibile si clipe pictate tind sa cred ca nimic nu e mai frumos decat sa speri si sa crezi in ziua de maine, in clipele ce pot fi, in visele ce se pot implini...
hai sa zambim si sa speram...hai sa fim noi si sa cantam....sa radem si sa urlam..viata e prea scurta, mult prea scurta de cat ne-am putea imagina, scunda dupa secunda, devenim mai pasivi si nu vedem nimic din ce ne asteapta...lasa gandurile, traieste acum..viseaza si lasate visat....fa ca mine.... transforma cosmarul tau in visul altcuiva..."



The blind side




Amazing ...

noiembrie 27, 2009

acelasi drum...

poate ti se pare ciudat dar te vad mereu pe aceasi strada
mereu la aceasi ora si cu acelasi zambet
cobor din autobuz si tot te vad
mereu la acelasi loc, punctual si fara nimic nou
pari trist sau poate si mai trist si iar trist
melancolia din ochii tai o citesc cu usurinta
ochii usor ti se inchid de atata tristete.

de ce in fiecare zi porti acelasi zambet?
de ce aceasi tristete iti ingheata manile si corpul?
de ce nu e o urma de zambet lasata in urma?
as vrea cred ca nu esti si ca ceva ti se intampla
sunt atat de multe ganduri si totusi nimic
trec pe langa tine si mereu te analizez
incerc sa vad daca buzele sunt ca ieri
daca mainile iti sunt umflate de atata frig
daca tu, ai aceasi tristete in priviri..

nu reusesc sa schitez un zambet pe privirea ta
nu reusesc sa iti fac un portret in care sa fii fericit
de ce oare nu pot face nimic ?
alta zi, alt zambet, alta privire, aceasi tristete
cand te voi vedea fericit?
promit ca maine o sa-ti zambesc..
vreau sa -ti vad reactia, vreau sa stiu..
inima-mi bate si totusi ma gandesc ca nu bine
cel mai mult imi doresc sa vad alt chip..
cel ce il ascunzi sub privirea calma..
voi prinde curaj si -ti voi zambi..
o alta zi, alte frunze, alte ganduri
tu.. mereu acelasi.....

azi pentru prima oara ti-am zambit
te-ai uitat uimit la mine
n-ai schitat nici un gest
ai plecat capul si ai tacut
ti-ai vazut de treaba
m-am simtit penibil?
hmm nu, m-ai starnit
o sa fac ce-mi sta in putere
voi fura un zambet de la tine.

ieri nimic, azi poate va fi ceva
la aceasi ora, pe aceasi strada
cativa pasi si ajung in dreptul tau
imi pregatesc zambetul cald
ti-l arunc in priviri, iar tu..
la fel de tacut...si nimic ..
ma faci mai puternica
si sa-mi dorescc mult mai mult...

acum doua zile nimic..oare azi?
o alta zi, o alta incercare..
azi pe langa un zambet cald
ti-am oferit un salut..
cand mi-ai auzit glasul,
privirea se domoli
iar tu ai ramas intepenit..
dar totusi...nimic..

oare fac rau? nu , nu cred
eu ma intreb, eu imi raspund..

noiembrie 19, 2009

Forget

There's nothing inside that I can tell
It's like a storm or maybe like a spell
I'm runing but you're still beside me
I wish one day you will set me free.....
I trying to hide my emotions
I know also that all it's over
Please don't try to turn me back
Cuz' i don t want to see you sad.

The time is faster then I thought
I can't continue with smth that's wrong
I have to say to you this real things
I want you to know how it feels.
I don't want to punish your soul
Just that you're wrong, nothing more
No pain, no sorrow, just hapiness
To the garbage with that mess.

Raise your eyes to the blue sky

And pepaire yourself to fly

From now on you're free

....and please try to forget me.

noiembrie 14, 2009

Time for miracles ( Adam Lambert)

Dupa o zi frumoasa de stat in casa, scumpa mea surioara m-a invitat la cinema. Ei bine, am acceptat, m-am bagat la dush, m-am fresh-uit si am luat-o la goana spre mall.
Ajunse la Mall, ne-am minunat cat de full era sus, la cinema. M-am gandit ca sigur nu vom mai prinde locuri si ca ramane pe altadata. Ei bine, am prins!! si spre fericirea noastra, locuri f bune, exact in ultimul rand. Ah, am uitat sa precizez ca filmul ce urma sa-l vizionam era "2012".Singurul lucru pe care il pot spune e ca nici nu am simtit cand au trecut app 3 ore si ca filmul a fost genial. Chiar daca unii nu sunt deacord cu ceea ce se zice despre anul 2012, eu pot sa va spun doar ca sfarsitul acestei lumi tot va veni, indiferent ca e 2012, 2013, sau ... etc.
La orice pas intalnesc lucruri care-mi confirma ca da, viata este scurta, iar timpul trece prea repede. O concluzie la acest film ar fi aceea ca " traieste-ti viata, nu sta prea mult pe ganduri si nu amana un lucru, fa-l atunci cand ai ocazia, maine, poimaine poate fi prea tarziu".



It's late at night and I can't sleep
Missing you just runs too deep
Oh I can't breathe thinking of your smile

Every kiss I can't forget
This aching heart ain't broken yet
Oh God I wish I could make you see
Cuz I know this flame isn't dying
So nothing can stop me from trying

Baby you know that
Maybe it's time for miracles
Cuz I ain't giving up on love
You know that
Maybe it's time for miracles
Cuz I ain't giving up on love
No I ain't giving up on us

I just wanna be with you
Cuz living is so hard to do
When all I know is trapped inside your eyes

The future I cannot forget
This aching heart ain't broken yet
Oh God I wish I could make you see
Cuz I know this flame isn't dying
So nothing can stop me from trying

Baby you know that
Maybe it's time for miracles
Cuz I ain't giving up on love
You know that
Maybe it's time for miracles
Cuz I ain't giving up on love
No I ain't giving up on us

noiembrie 10, 2009

regret..

Gheorghe Dinica s-a stins din viata astazi...
o alta stea a parasit acest taram si a pasit catre alt cer..

Pui...

Intr-o lume roz si albastruie

Fericirea nu-i batuta-n cuie,

Tristetea uneori apare

E ca pasarea calatoare.

Umbla printre nori mareti,

Si apare cand nu te astepti.

Albastruii tai frumosi si clari,

Le dau lor sperante mari.

Le aduc fericire si iubire

Le alunga urme d-amagire.

Cand privesti prin ei atent

Totul pare atat de evident..

Ai un suflet cald si pur..

O lumina-n intunericul obscur.

Dee..


Furtuna din a ta viaţă,

Îţi lasă-n suflet o speranţă,


Că totul va fi însorit ..

Nimic nu va mai fi umbrit.


Fericirea-ţi va surade ..

Şi iubirea va fi oriunde...


Caută neîncetat tot ce-i bine

Pentru tine, pentru a ta iubire.


Iubeşte...dăruieşte....visează...

Fii tu cea care lumea colorează.

Zuz..


Îţi mai aduci aminte cum alergai..
După un răspuns...care nu-l ştiai?
Îţi mai aduci aminte cum fugeai..
De lacrimi..de toată durerea ce-o aveai?
Dar acum ai spre cine fugi..
Ai un suflet pe care-l poţi iubi..
Ai tot ce cândva îţi doreai..
Departe de ce fugeai..
Dulce copil ce eşti tu ...
Dulce zâmbet de primavară..
Ai găsit, ce ţi-ai dorit....
Fericirea...în sfârşit...

Poezie..


E o noapte calda si e tarziu…
In bratele tale mi-as dori sa fiu,
Sa-ti simt inima batand usor
Sa alung din sufletu-mi un dor,
Ce incet, incet ma tot apasa
Ma incearca si nu ma lasa.
Chipul de ti l-as putea atinge
Dorul din inima s-ar stinge.
Un drum lung ne desparte
Puternica, merg mai departe.
Zambesc mereu si-s fericita
Ca –s a ta roza inflorita.
Curajos sa mergi prin viata,
Sa lupti pentru a ta speranta.
Incredere in tine mereu sa ai
Iar celor din jur,zambete sa dai.

Ieri


Ieri cand ai plecat de tot, am vazut ca fara tine pot.
Mi-am cuprins sufletul, si-am alungat tot vantul.
Neputincioasa ma simteam, cand cu tine ma doream.
Nu vedeam nici o lumina, totul era sub a ta cortina.
Ma amageam ca tu o revii dar, poti sentimente sa reinvii?
Poti sa aduci in viitor, lucruri care nu mai dor?
Poti maine sa zici ca merge, cand durerea n-o poti sterge?
De ce sa speri la imposibil, cand totul e atat de vizibil?
Astazi, scumpul ieri e cenusiu, iar eu in ale tale vise nu mai viu'!

noiembrie 05, 2009

octombrie 23, 2009

dileme, enigme si totul...

"....misterioase sunt caile Domnului!
traim in secolul vitezei, totul se schimba, in fie ce zi totul e nesigur.NIMIC nu e asa cum pare. nu am chef de curs, nu am chef azi sa ascult nimic legat de publicitate..ma chinuie tot ce aud, nu am libertate, ma zbat, nu vreau si nu vreau...inima pulseaza!! dar sentimentele nu sunt pentru totdeauna, sau mai bine zis ca nu alegem oamenii potriviti ca lacate pentru a noastra inima?! situatiile ciudate sunt parte din viata mea, pierd persoane dragi, din motive stupide, pierd momente stralucite. Am fost dezamagita. Da! de tine, si-mi pare rau. Nu ma asteptam sa se intample asta, ma gandeam chiar mai departe, ne vedeam chiar fericiti, am anticipat...greseala mea? sau asa a fost sa fie? !! nu-mi pare rau ca am fost impreuna si nici nu-mi va parea, pentru ca a fost frumos. totusi imi pare rau, doar pt faptul ca nu a mai mers, ca nu au devenit parte din realitate ale mele ganduri anticipate. imi pare rau ca tu, "copil" dulce, matur,acrisor nu ai stiut sa -mi stai in preajma, pacat ca nu a fost sa fie..
in viata lucrurile sunt incerte, sentimentele dispar de la o situatie la alta, oamenii nu sunt mereu la fel, sunt intr-o schimbare continua , la fel ca si vremurile.E trist, dar zambesc caci la polul celalalt intampin zambete. sa zambesc zi de zi, indiferent de toate e cea mai mare realizare ..
zambesc :) "

Rob Pattinson - Let me Sign

octombrie 17, 2009

premiu.


Blog de oro!
multumesc Luci pentru "premiul" acordat
la randul meu ofer "premiul" urmatoarelor bloguri:

Lucian
Deea
Dudutz
o iubire de-o viata
ancutza
killer
cora
crysy

Ca orice altceva ce se intampla pe lumea asta,in momentul in care primesti un premiu, trebuie sa indeplinesti urmatoarele conditii:


1. afişarea premiului; (copy & add photo)

2. afişarea linkului celui care a acordat acest premiu;

3. oferirea lui la 10 bloggeri sau cat doriti dvs.

4. informarea bloggerilor prin mesaj.

......

urci pe munti sau ramai jos
traiesti bine sau traiesti frumos
care esti tu, care esti tu?
vorbesti mult sau stii sa asculti
prieteni buni sau prieteni multi
care esti tu, care esti tu?

poti trai o viata fara nicio stea
poti trai o clipa si s-o faci sa insemne ceva
ce alegi tu sa fii asta vei si primi
poti sa fii o data si sa nu mai speri
poti iubi din nou si s-ajungi in al noualea cer
cat alegi tu sa dai atat o sa si ai

iubsti fals sau singur stai
doar primesti sau stii sa dai
care esti tu care esti tu
treci prin ploi sau nu te uzi
iesi in fata sau te ascunzi
care esti tu care esti tu

poti trai o viata fara nicio stea
poti trai o clipa si s-o faci sa insemne ceva
ce alegi tu sa fii asta vei si primi
poti sa fii o data si sa nu mai speri
poti iubi din nou si s-ajungi in al noualea cer
cat alegi tu sa dai atat o sa si ai


Voltaj-Care esti Tu

octombrie 15, 2009

doar sunete...

"...inchid ochii si tresar cand stiu ca prin mainile mele trec atatea cuvinte . sunt frustrata ca uneori mana merge pe tastatura mai mult decat ar trebui si alteori se lasa praful. ascult o melodie foarte frumoasa, cantata de Gheorghe Zamfir, minunatul lui nai imi da fiori si-mi simt corpul plin de vibiratii. e trista si ma face sa ma gandesc la tine iubitule. aud acum un pian ce-mi rasuna in urechi, si simt ca-mi esti alaturi. parca spun povesti, insa asta e adevarul, simt ca-mi esti alaturi si ma cuprinzi usor in brate, imi zambesti si -mi promiti ca totul va fi bine. ai un zambet lung si ochi frumosi, ma faci sa am incredere in tine si imi dai un loc aparte in inima ta. bratele tale-mi cuprind linistea si-mi confera siguranta. esti atat de dulce, precum nu visam ca poti fi. visez cu ochii deschisi?! nu iubitule, asta esti tu, o creatura gingasa conturata cu sunetele pianului a carui ritm se incetineste si o ia de la capat, esti ca un sunet care nu se sfarseste, esti tu, si doar tu.
alergam impreuna dupa visele din oglinzile vietii si ne vedem la fel, dar mai fericiti, cu o dorinta mai mare de a cuceri lumea si de a ne cuceri pe noi insine. alergam dupa sperantele impletite de viata care atarna mereu pe un singur fir de ata. te-am prins de mana si nu te voi mai lasa....
pasim amnadoi in fiecare capitol greu al vietii si scriem cu propriile intamplari, povestea noastra in care eu mereu iti voi sopti cu sinceritate mi-e dor de tine..."

octombrie 13, 2009

as vrea sa stiu

"...au trecut deja cateva zile bune de cand lucrurile s-au schimbat. timpul fuge mai repede decat ne putem imagina. amintirea ta imi deschide in fiecare seara drumul catre o stare mai confortabila, catre ceea ce ma faci sa simt. mana se opreste in loc, marcheaza foaia, insa nu o pot lasa sa-mi blocheze sufletul, nu-l pot lasa fara glas. de ce sa nu recunosc ca tu, bun, rau, perfect, imperfect, dulce, amar, faci din ale mele ganduri ceva frumos, si imi arati ca pana si cel mai simplu si nesemnificativ lucru conteaza si aduce fericire.
nu mai sunt ca atunci, sunt ca , acum, neavand asteptari, astfel evitand dezamagirea. sunt libera sa ma gandesc la nimic care sa ma constranga, libera sa ofer si sa nu astept nimic in schimb, sunt asa cum mi-am dorit sa fiu, insa uneori comportamentul tau, ma incolteste si ma face sa revin la stari confuze...asta oare de ce?
as vrea sa stiu de ce gandurile mele se indreapta catre tine ca ploaia catre pamant? de ce la oricare pas facut trb sa ma gandesc la tine, astfel incat sa nu dezamagesc si sa te ranesc?
de ce cand trec prin locuri aprentate de chipurile noastre mereu ma pierd in amintiri si imi trec prin inima poze inlemnite cu noi?
de ce incep sa zambesc cand aud un glas asemanator cu al tau ?
de ce astept sa treaca ziua si sa te revad?
de ce la fiecare chip ce-ti seamana tresar si -mi simt inima batand cu atat forta incat am impresia ca e chinuita si prinsa in lanturile moi ce leaga ale noastre vise?
dece? De Ce? DE CE?

octombrie 07, 2009

semnul intrebarii...


"..sunt momente in viata noastra cand suntem exact ceea ce ne-am dorit, cand ajungem acolo unde ne-am dorit si facem exact ceea ce ne-am propus. continuam pe linie dreapta cand deodata apar in viata noastra persoane, care cu sau fara voia lor aduc ceva frumos sau neplacut in viata noastra, aduc clipe care armonizeaza viata sau din contra, o fac alb - negru . acceptam cu bratele deschise provocari care nu stim unde duc, acceptam riscul fara sa gandim ca pot fi consecinte majore,totul pentru ca avem o singura viata si ca toate trb sa fie incercate? sau ca trb sa traim acum, cand suntem tineri, pt ca ulterior vom trai pt familie?

am alunecat usor pe o alee a depresiei, pe aleia medierii. imi pun multe intrebari la care am gasit raspunul de mult, dar acum, datorita "tie" drumul meu e confuz din nou. ma faci sa-mi pun intrebari asupra fiintei mele, asupra caracterului meu, asupra lucrurilor pe care le fac, ma faci sa ma intreb daca eu sunt exact ce mi-am dorit.
in momentul de fata, viata e ca o poza de toamna, in care "tu" ai colorat totul, ai dat viata usor unor sentimente placute care nu mai existau, sau poate asta am crezut eu la un moment dat. ai conturat lucrurile frumoase ce se ascundeau in adancul fiintei mele, ai conturat fiecare zambet gol, ai conturat fericirea si entuziasmul, ai conturat realitatea noastra...nu vreau sa mint, sa zic ca e usor, cand stim bine ca nu e asa, nu vreau sa alung ce port acum in suflet, nu vreau sa ma lupt cu amintirea, vreau doar sa dau continuitate lucrurilor ce le-am inceput si sa-mi astept randul...nu vreau sa visez la un chip care nu-mi va mai zambi, nu vreau sa imbratisez un trup care e rece, nu vreau sa privesc doi ochi goi, vreau doar sa tin in viata ceea ce am, sau ce as putea avea.
vreau sa ma trezesc dimineata cu zambetul pe buze si cu gandul la tine, vreau sa zburd de fericire si sa merg pe strada radiand, vreau sa stiu ca ti-e bine, vreau sa stiu ca ai soarele cu tine, desi afara e intunecat, vreau doar sa stiu ca nu duci lipsa de nimic si ca zambetul ti-e pe chip...
imi doresc multe nu? poate da, exista speranta cum se zice...exista si e singura care alimenteaza viata omului, dar pe langa ea, vointa trb sa-si croiasca drumul.
eu te doresc, tu ? ce-ti doresti? .."

octombrie 06, 2009

calatorie..

"si-am pornit intr-o calatorie in care ne ghidam dupa propriile legi, dupa propriile reguli.....departe unul de celalalt suntem pusi, poate, la o incercare stupida, o incercare care pana la urma tot ne va desparti...sau poate nu..
pierduti printre ganduri tarzii, pe alei necunoscute, in paturi noi si asternuturi straine, zburam spre locul de unde am plecat si ne gandim ca poate asa e mai bine, sau poate depasim limita cerului si ne facem prezenta acolo, acolo unde trebuie, o prezenta mult prea reala...
ne luam in brate si realizam de fapt ca sunt doar gandurile noastre cuprinse de un dor jalnic, care ne conduce mintea, iar corpul, zace intr-un pat uitat,strain si aproape gol..
da! mi-e dor de tine, si ? mi-e dor si te strang in brate, dar in gand, doar intr-un gand prostesc care-mi alearga prin tot corpul cautand ale tale brate, mangaieri, ale tale atingeri ....
nu te mai gandi la mine, inchide ochii si aleagra asa cum abisnuiam, aleagra spre sperantele vii ce ne umplu sufletele de ....... vointa!!
nu mai asculta piesa noastra caci trimpul va trece mult prea greu, s-apoi o sa crezi ca mai e o eternitate pana ma vezi, nu te mai gandi la mine si iti va fi dor mai tare...
nu te mai gandi ca-ti era bine si ca eram tot ce-ti doreai caci nu ma vei tine in brate prea curand....
si degeaba poate plangem si suspinam caci nu putem fugari timpul, nu putem aduce mai repede 2010, nu putem sa furam o imbratisare, nici un zambet, si nici...nimic...
daca esti suparat, nu te ascunde, caci eu oriunde esti, te vad, pt ca ma porti cu tine zi de zi, iar de undeva dintr-un colt al sufeltului tau iti zambesc si-ti dau putere..
sunt acolo, undeva, pierduta prin ale tale ganduri, prin glumele tale si privirea ta..
daca esti nervos, descarca-te, nu sta asa, caci eu te voi enerva si mai tare, pt ca la orice pas eu te tin de mana, iar cand cv nu e in regula, ti-o sucesc, s-apoi, de nevoie trb sa te descarci...
nu fi trist, caci chiar de nu ma vezi , te voi simti si voi fi si eu, asa ca la orice zambet trist, arunca o privire calda spre tot ce a fost frumos si va fi...
nu plange, caci eu, de nebuna ce sunt voi fi langa tine si te voi pupaci pe toata fata, si te voi uda tot, si apoi nu-ti va placea, sterge-ti singur lacrima si adu-mi un zambet pe chip..
daca vrei acasa mai rpd decat ar trb, gandeste-te ca voi fi acolo si-ti voi trage una peste cap, iti voi spune ca ai mai multa putere decat crezi si ca a renunta inseamna lasitate..deschide ochii si decopera-te...
iar cand vei pune capul pe perna si vei astepta o alta zi, eu iti voi fi alaturi, o sa fiu la pieptul tau, iar bratul ce-ti va fi curbat, ma va tine strans si te voi incalzi, sa nu-ti fie frig....
si cand noapte se va asterne iti voi sopti noapte buna iubitule"


septembrie 24, 2009

un alt zambet ...

"are un alt zambet pe chip. radiaza si e fericita, se simte din nou un copil care e protejat de doua brate puternice, un copil zglobiu si nastrusnic. stie sa viseze si sa spere, asta datorita lui, care din micul ei univers a facut unul grandios si comun. sunt ca doi copii, alearga unul dupa altul, isi zambesc, isi canta, se stramba si se amagesc. alearga impreuna dupa iluzii si sperante, dupa liniste si armonie. se tin de mana si se simt stapani pe viata lor, pe tot ceea ce vor sa controleze, pe tot ceea ce ii inconjoara. au ochii deschisi si vad ca de fapt nimic nu e mai puternic ca ceea ce exista intre ei, nimic nu poate darama temelia ce au construit-o, nimic si nimic.s-au gandit ca asta e poate pentru moment, ca nimic nu e mai solid decat la inceput, insa ei vor face din toate un inceput, fiecare zi va fi un nou inceput...
o infinitate de dorinte, de lucruri marute, alearga mereu prin venele ei, iar el e acolo sa le prinda si sa le dea viata, sa le dea culoare. totul e asa cum trebuie, doi nebunatici fugind dupa fericirea lor, dupa sperante si vise care nu sunt usor de prins si de indeplinit, insa impreuna, totul e mult mai bine, totul e posibil atunci cand vrei..."

septembrie 19, 2009

un negru spre alb ...

culorii vii, cenusii, inchise, deschise... nimic..nimic mai frumos..nimic decat o toamna cu emotii si liniste. a venit toamna, a venit linistea, ploaia si calmul. culori tomnatice peste tot...caramizii, verde galbui....te-am asteptat d mult toamna tarzie! acum ca te-ai asternut peste al meu suflet, ma simt implinita si simt cum amintirile zboara in al meu gand precum ale tale frunze lenese...
atat de frumos cand mergi prin ploaie, atat de frumos cand mergi prin covorul de fruze, atat de frumos cand auzi fosnetul lor, atat de frumos ...
toamna e plina de emotii, plina de melancolie, dar totodata de pace..

septembrie 17, 2009

scrisoare de departe.


"azi e o zi frumoasa, o zi frumoasa ca si tine. imi pare nespus de rau ca nu-ti sunt alaturi, dar sa nu uiti ca te iubesc mult.
E ziua ta mamico! imi vine sa plang.
Azi, de ziua ta, vreau sa-ti multumesc pentru faptul ca mi-ai dat viata si pentru ca ai fost alaturi de mine cum ai putut. Acum ca sunt departe mi-am dat seama de valoarea ta, de ceea ce insemni tu pentru mine si de ceea ce ai facut pt a-mi fi bine. regret si-mi cer iertare pentru fiecare clipa cand m-am purtat urat, pentru fiecare gand uracios si pentru fiecare moment neplacut prin care ai trecut din cauza mea. esti mai mult decat inima mea , singura fiinta care o putere imensa asupra mea si una dintre cele mai deosebite mame.
invat sa pretuiesc mai mult, invat sa iubesc si sa spun "iarta-ma" atunci cand trebuie. uneori blestem ca am plecat dar alteori deschid ochii si vad ca am invat multe.
iti multumesc ca ti-ai sacrificat linistea si viata pentru noi, ca ti-ai rupt de la gura ca sa avem noi, iti multumesc pentru ca esti o adevarata mama, devotata, iubitoare, sufletista si de nepretuit.
iti multumesc ca m-ai suportat atunci cand ar fi trebuit sa fiu certata, batuta.
iti multumesc ca m-ai suportat mofturile si alintaturile.
iti multumesc ca nu m-ai lasat.
iti multumesc ca mi-ai fost alaturi.
imi cer iertare pentru fiecare lacrima varsata din cauza mea, pentru fiecare suparare, necaz si durere.
un cuvant nu spune multe, dar ma voi revansa prin fapte.
te iubesc !
LA MULTI ANI !!!"

septembrie 16, 2009

Esti !


esti un val de cuvinte nespunse
in al meu suflet rece patrunse.

esti un suflet ascuns de nori
in al meu cer usor te strecori.

esti o picatura din ploaia rece
care pe al meu obraz neted trece.

esti un zambet bland si colorat
care pe ale mele buze s-a asezat.

esti un cantec de putini auzit
care in a mea minte s-a intiparit.

esti un vers rupt dintr-o poezie
care doar inima mea o stie...

esti un soare ce acusi dispare
odata cu el totul doare....

septembrie 14, 2009

lucruri care trec...


" intr-un cerc, intr-un oval, intr-un tot unitar. ganduri, lucruri care dor, sperante desarte, dar totusi inca mai e putere. trec zilele ca si cum ar fi secunde, trec si nu se mai intorc, astazi devine ieri, maine devine azi si tot asa. de-am putea opri pt o secunda timpul, de-am putea sa ne deschidem sufletul, de-am putea sa fim cititi fara sa vorbim, de-am putea.......dar nu putem. ne cream propriul univers in care nu exista legi, in care imposibilul este posibil, in care noi conducem totul. realitatea e diferita, sunt emotii ce ne conduc, ne invaluie si pierdem controlul, ne zbatem si ne luptam cu morile de vant. ne intalnim la orice pas cu amintiri, cu priviri trecute, cu zambete ce au fost,lucruri care la randul lor rascolesc sufletul. ne aflam intr-un razboi in care suntem singurele victime. fara rani vizibile ne umbreste universul, dar asta pentru ca unii dintre noi nu ne-am gasit centrul puterii. undeva, in mijlocul acelui razboi e sufletul tau, singura sursa a puterii, singurul care iti poate arata drumul spre "victorie".
roata e rotunda! asa se zice.. insa nu astepta sa se intoarca in favoarea ta pentru ca nu se va intampla atunci cand vrei tu, ci atunci cand nici nu te astepti. constuieste momente, clipe , amintiri, fara trecut, pune-l undeva departe de realitate si pastreaza-l precum un capitol obisnuit din viata ta. vor fi multe capitole, unele mai fericite, altele mai nefericite. iti sta in putere sa faci cv frumos din viata si din randurile scrise de tine, ai puterea sa controlezi lucruri si ai puterea de a accepta firescul, asta pentru ca, vrei si poti....."

inceput de poveste...


" cu mult timp in urma, doua priviri s-au intalnit.una era ascunsa sub ochelarii de soare, iar cealalta era pierduta-n multime. de departe s-au zarit de cateva ori,a fost ceva, ceva unic, ascuns sub doua zambete si multe intrebari. intr-o zi, intrebarile au luat sfarsit, curajul a prins aripi, iar chipurile devenisera mai senine si mai cuprinzatoare...misterul nu disparusera desi trupurile erau mult mai aproape, desi dorintele poate erau cu mult peste puterea lor. si-au vorbit, au glumit si atat a fost. s-au mai zarit intamplator, ca si pana atunci, insa destinul a fost impotriva lor pentru ceva vreme. dupa cateva luni bune, tot destinul a fost cel care i-a adus aproape, a facut in asa fel incat el sa dea de ea. entuziasmat si bucuros i-a propus o intalnire in locul unde ei mereu se zareau, bucuroasa si ea fiind, a acceptat. zis si facut. din nou aproape, din nou acele priviri stralucitoare, din nou acelasi trupuri ce tresareau la fiecare cuvant spus. s-au plimbat, au ras, s-au privit si si-au zambit, poate vroiau sa spuna mai multe decat ar fi zis, poate isi doreau mai mult decat faceau in acel moment si iar poate....
insa, la un moment dat, buzele lor se contopira intr-un sarut neasteptat, intr-un sarut asteptat poate de prea mult timp sau poate deloc...trupul ei era cuprins de teama, de un sentiment ce o punea pe ganduri, nu-si aveau locul atunci, dar era inevitabil. alaturi de el era un copil ce avea nevoie de protectie, un copil ce avea nevoie de caldura bratelor lui puternice, un copil ce avea nevoie de siguranta, lucruri ce le regasea in el, in privirea lui, in ochii lui adanci care parca erau inecati de o tristete amara. le era bine, se regaseau unul in celalalt....nu s-au vazut cateva zile, timp in care ea a fost pe ganduri, timp in care ea a luat o decizie. din nou fata-n fata, din nou unul langa celalalt, deja parca grijile disparusera, ea era mai calma desi parea intr-o continuua stare de nervi. se plimbau agale, iar el a sarutat-o. s-au simtit bine, s-au luat in brate. totul a fost ok pana au ajuns, de nebuni ce erau intr-o gara mica. stateau pe scaunele colorate si-si puneau intrebari. ea, curioasa, l-a intrebat :" Ce te-a atras la mine? el, "m-a atrans modul cum ne-am cunoscut, faptul ca te uitai continuu la mine desi eu eram pe o parte a trotuarului, iar tu pe cealalta, m-a atras faptul ca nu te stiam din liceu, nici de la facultate, nici din cartier, a fost diferit. m-a atrans energia pe care o ai, ochii tai , buzele tale, chipul tau, esti altfel, esti frumoasa! daca voi fetele simtiti fluturasi in stomac, eu pot spune ca simt un roi de albinute" cu un zambet minunat pe chipul sau o intreaba" pe tine? ce te-a atras? ea, " m-a atras modul de abordare, nu multi m-ar lua usor de gat si m-ar intreba : de unde ma cunosti? nu multi ar avea curajul asta. mi-a placut zambetul tau, mi-a placut faptul ca esti vorbaret, faptul ca esti puternic, ca poti ascunde sub un zambet multe care-ti apasa sufletul, mi-a placut ca esti tot un zambet desi nimic nu e roz..mi-a placut ca te imbraci frumos, ca ai grija de tine, mi-a placut ca totul e din interior si nu m-a interesat nimic din exterior, mi-a placut ca nu a fost o atractie fizica ci una sufleteasca", el ii ia chipul in palme si ii spune....eu trebuie sa plec, voi pleca din tara...." destinul i-a despartit din nou.

septembrie 09, 2009

puzzle...


"....am renuntat sa mai iubesc ca un copil nebun, am renuntat la gesturi romantice, la alintaturi si la lucruri ce tin de iubire. iubirea chiar exista?.....un raspuns nu prea am gasit, insa stiu ca exista obisnuinta, dependenta si obsesia. sunt de parere ca e destul de usor sa tii la o persoana si destul de greu sa ajungi sa o iubesti. primele luni esti innebunit dupa ea, o adori, o vrei numai pentru tine, ajungi sa-i zici ca o iubesti, si-apoi, treptat, tot entuziasmul dispare, clipa de clipa, cu fiecare secunda vraja se duce si evident, se ajunge la o monotonie nevazuta, dar simtita din plin. am inceput sa urasc dulcegariile, am inceput sa urasc faptul ca am pierdut asa de mult timp din viata mea alergand dupa o speranta moarta, urasc ca puteam face ceva mult mai pretios si puteam aveam mai multe amintiri frumoase in loc sa stau si sa vars lacrimi pentru ceva ce nu se merita, urasc ca m-am daruit unui demon deghizat in inger, urasc ca timpul trece asa de repede. Ma bucur ca am avut ocazia sa ajung in alt colt de lume si sa realizez ca viata mea e prea scurta ca sa o pot darui cuiva, ca sa o pot pune pe tava inainte de vreme. Ei bine, departe de toti am realizat ca langa mine am oameni deosebiti care merita multe, oameni care m-au sustinut si nu m-au lasat atunci cand era mai greu, oameni care indiferent unde s-au aflat au stiut sa dea un sms si sa intrebe "ce mai faci?", am realizat deasemeni ca sunt si oameni care stiu sa uite si sa nu le pese, care zic " buna" cu zambetul pe buze, si cand ai plecat te vorbesc de rau, am invatat ca falsitatea e la ordinea zilei, iar cinismul nu are limite....
nu sunt perfecta, si nici nu-mi doresc sa fiu, insa stiu sa inteleg. am gresit in multe privinte, am actionat fara sa mai gandesc, fara sa ma gandesc la ceilalti care ar putea suferi. se zice ca in razboi lupti cu ce ai, nu te mai intereseaza nimic, eu am fost intr-un razboi cu mine insumi, insa am pierdut si ma bucur. acum am destul timp sa imi fac viata, sa o traiesc asa cum vreau si cum ar trebui, profit clipa de clipa de faptul ca traiesc si de faptul ca maine e o noua zi. ma sperie gandul ca vom ajunge toti batrani, ma sperie gandul ca vom sta cu pastilele la cap, ma sperie gandul ca timpul trece prea repede iar eu imi pierd tineretea, dar totusi aceasta teama ma face mult mai optimista si-mi da putere sa fac ceva, ceva bun pentru mine si pentru cei din jur, sa fac din fiecare clipa o amintire de neuitat. am fost pe diferite carari, drumuri rele, bune, acum sunt pe cel potrivit, asta datorita faptului ca sunt mai puternica decat mi-am imaginat, iar un vis urat nu-mi poate distruge realitatea ..."

iunie 16, 2009

sunt..

sunt lipsita de puteri, ma intrec toate, raman in urma si simt cum mi se inchid ochii. incerc din rasputeri sa nu ii inchid si sa nu mai cad iar intr-un vis ce ma chinui de mult timp. unde-i speranta care o aveam inainte? s-a pierdut pe drum. am legat-o cu esarfa de gatul meu si s-a tot dus, a venit vara si a disparut. ironic. sa mai cred? nu stiu, ma tot topesc dupa un zambet care nu mai e, simt si vreau sa imbratisez tot ce ma face puternica, dar nu mai pot, sunt la limita, am nevoie de el, am nevoie de sufletul meu. nu-l am, nu mai e al meu. reda-mi ce era al meu, nu ma mai lasa asa, nu ma mai alunga de unde mi-e locul. trist. tot incerc sa depasesc dar mereu apare ceva ce ma trage in jos, ma scurge de puteri si pur si simplu nu mai am cu ce sa-mi alimentez inima, cu zambetele prietenilor mei..da, dar acum e ceva mai presus de asta, am nevoie de mine, de ceea ce eram inainte. ma pierd in amanunte si mereu ajung de unde am plecat. nu stiu ce se intampla. e atat de greu oare sa-si stergi din memorie cateva amintiri? e atat de greu sa uiti ceva ce nu va mai fi niciodata? de ce ma tot chinuie? uhm.. am realizat ca pana nu se implineste ceea ce iti este scris nu scapi de chinuri. vreau sa am curajul de a ma trezi si de a ma uita in oglinda din fata patului si sa zic, "ce draguta sunt azi" , sa am un zambet larg ce se oglindeste prin ochi..da toata lumea zice ca eu zambesc cu ochii, cu tot chipul. ma uit in stanga si in dreapta si vad cat de fericiti sunt unii, ma bucur! dar vreau sa fiu si eu, teo zice ca "toate la timpul lor bob", dar deja au trecut 2 ani din viata mea si nu am reusit decat sa ma inaltz si sa cobor datorita unor lucruri care nu ar trebuie sa mai existe. totul e pe fundul canii de facea, o soarta scrisa, lucruri care s-au intamplat, care urmeaza si care poate nu vor mai fi. citeam pe blogul "paiului roz" cat de frumoasa e iubirea, cu cat entuziasm si cu cata fericire si-a scris povestea. e atat de frumos, e atat de copilaros, e un sentiment placut, ma bucur pentru fericirea ta, ma bucur ca esti capabila de sentimene atat de frumoase si ma bucur ca mai exista baieti care sa te faca sa fii copil.e frumos si doar atat. imi trece prin minte povestea unei zuze care acus va fi prima dintre toate, care -si va lega viata de cea a barbatului pe care-l iubeste, pe care-l respecta si pe care-l sustine indiferent de toate. ma bucur atat de mult si ma face atat de mult sa zambesc cand o vad atat de fericita, atat de frumoasa si atat de implinita. era trista candva, dar Dummezeu are grija de toate. ai ce-ti doreai zuzo, ai grija de ce e al tau asa cum si el are grija de tine si te iubeste mai presus de orice. se citeste in ochii lui iubirea ce ti-o poarta si cat de mult asteapta clipa cand vei fi in fata altarului punandu-ti pe deget veriga eternitatii. te iubesc mult, si ma bucur ca faci parte din sufletul meu. pe rand, baietii mi le iau, acus dee sigur va prinde buchetul la nunta Bellei, si apoi sigur va purta si ea rochia puritatii. uh, nostalgie, la naiba! intr-o rochita frumi, revolta familiei B si a familiei R, crize si scandaluri, scene, lacrimi, blesteme, dezmosteniri? ce mai conteaza asta cand tu o sa fii fericita? indiferenta doare, asta se stie, traieste clipa si ascultati inima, sangele apa nu se face.
anda? radiezi de fericire, esti fericita, esti o floare care nu are nevoie de apa, ci de M, ai nevoie de bratele lui, de afectiunea lui si de tot ce-i el.
pui? tu esti printesa, ai rochita roz si acus vrei copii..ce ma fac eu cu tine? ah, trebuie sa-ti iau cadou de nunta pijamale cu sailor moon.
ma pierd. sunt atat de multe. fara stop. continuu.urasc sa ma pierd
eu nu ma vad mireasa, nu am vad in nici o rochita, nu vreau copii, desii ii ador. nu acum, nu e timpul meu si nu pot visa atat departe. nu sunt nimic momentan, sunt un vant care nu-si gaseste locul. poate vremea mea o sa vina mai tarziu, dar tare as vrea sa vina...fa-ma sa simt tot ce-i bine..
noapte buna..
invat, sociala, la naiba!




iunie 14, 2009

scrisoare catre cer...


" Nu va uitat...si ii pare nespus de mult ca nu-i sunteti aproape. Acolo in inima lui aveti locul cel mai aparte, un loc care nimeni nu va ocupa, caci dvs ati fost, sunteti, si veti fi cel mai de pret lucru din viata lui. Dvs, de unde sunteti ii dati forta sa zambesca si sa se gandesca ca tot ceea ce face e pentru el si pentru fericirea pe care simte ca o primiti si dvs, vrea sa fi-ti mandra de el si sa zambiti la fiecare pas pe care il face. Uneori e trist, si se gandeste ca nu va ascultat destul, ca nu a fost un copil cuminte si nu va indeplinit visele, acum spera ca o sa le indeplineasca. Ii este dor si ar vrea sa il certati cand nu face ceva bine, vrea o imbratisarea cand se simte pierdut, imi pare rau ca a pierdut toate astea, dar e constient ca oriunde ati fi, sunteti cu el in orice clipa.E un copil bun care sigur va mostenit sufletul, e cald si iubitor precum sigur ati fost si dvs. Ar fi vrut sa va ofere o floare de ziua mamei, dar mai ales de ziua dvs carea fost pe 4 iunie, de aceea mi-am pemis sa va urez La Multi Ani, si din partea lui si din partea mea, desi imi pare nespus de rau ca nu v-am cunoscut si nici nu am fost alaturi de el atunci cand a trebuit...
tot ce pot sa spune e ca va iubeste, asta sigur o stiti. A fost cam ratacit in ultima perioada, cauta solutii si se ineca in ganduri, a pierdut nopti si sigur a plans mult, dar din fericire acum e bine, si sper sa fie si mai incolo...

La multi ani pentru o mama scumpa, un suflet pur si calator..."

pentru ca asa e babs ....


….. e o provocare, e mai mult decat si-ar fi dorit o fata. Nu e perfect, si nici nu si-ar fi dorit sa fie, e asa cum ii place, e cum vrea si ar putea sa se modeleze si sa fie alta persoane peste noapte. La prima vedere sunt simple cuvinte, dar e asa cum zic eu pentru ca are puterea si curajul de a risca si de a schimba negrul in alb. Hmm, cand l-am cunoscut, am preferat sa nu pun eticheta din prima. Parea timid, putin retras, avea grija si era atent la tot e spunea, se comporta intr-o asa maniera incat nu-ti dadeai seama de nimic....avea grija la tot. Cu timpul s-au schimbat putin lucrurile, nu a fost gresita prima impresie, tot el era, insa pe parcurs am descoperit cat de deschis poate fi, cand de larg poate sa-si deschida sufletul in fata cuiva. Sa deschizi portile sufletului e cam greu in ziua de azi pentru ca nu ai siguranta ca celalalt e ceea ce pare. Simte, si isi da seama cum e persoana de langa el, isi da seama de slabiciunile ei si atunci are siguranta de care e nevoie......

Am devenit prieteni buni, i-am adunat intr-un album din mine amintirile si suferintele, am pus deoparte lacrimile si am incercat sa-si ofer un zambet. a fost "acolo", pentru ca el nu pleaca niciodata din umbra celui la care tine.....e o fiinta minunta..pare ca il ridic in slavi prin cuvantul asta, nu, nu-l folosesc cu sensul acesta. Imi aduc aminte de multe lucruri cand ma gandesc la el, imi aduc aminte de momentele in care eram la pamant, eram inconstienta, aveam multi pe langa mine, dar defapt el stia ce sa zica, si cum sa zica....ma ridica usor, prin vorbe ce-i drept, dar nu conta cum , conta ca reusea, conta ca din puterea lui imi dadea si mie, asa a facut si el pt mine, a strans in sufletul lui durerea mea. Mi-a oferit sprijinul lui, mi-a oferit timpul lui atunci cand poate avea nevoie de el...Gabs e optimist, desi a trecut prin multe incercari, unele poate cele mai grele, are totusi o forta, de acolo de sus, stie el de la cine, are un zambet care il primeste in fiecare dimineata, are un gand, de fapt doua ganduri ce-l insotesc mereu si asta il face sa fie ceea ce e.

... e visator, are un orizont fara limite si de cele mai multe ori reuseste sa obtina ce-si doreste, uneori e intr-o lupta lunga, intre el si gandurile lui. Uneori nu reuseste sa iasa la timp, ramane acolo in mijlocul furtunii, dar iese invingator...ofera totul si e in stare sa-si puna viata la picioarele cuiva ( asta in cazul in acea pers merita lucrul asta). Nu sta prea mult pe ganduri, iubeste nebuneste si nu-i pasa de ce va urma, pt el nu exista bariere, iar daca sunt, sigur le va doborî. Uneori e ca un vartej care cauta si cauta si nu-si gaseste locul, e inebunit si prins in ganduri care nu se mai termina, vrea si nu poate, doreste si nimeni nu-l lasa...e greu de descris.

... e inteligent, e capabil de multe lucruri bune, dar si rele. Nu e un om rau, care sa fie capabil de multa ură, dar atunci cand e calcat de prea multe ori pe batatura loveste exact unde te doare, e deajuns prin cuvinte, astfel incat cazi sigur pe ganduri. E capabil sa te intoarca pe o parte si alta si sa te bage in ceata. Nu e agresiv, nu-i sta in fire, e prea calm si calculat incat sa ajunga la extreme, dar eu nu exclud cunoscutele vorbe " orice e posibil" pentru ca nici noi nu ne cunoastem atat de bine.

... e adeptul lucrurilor nebunesti, iesite din tipar, incearca mereu sa iasa din monotonie si sa puna in valoare orice detaliu oricat de minor ar fi. Dupa cum ziceam, pt el orice detaliu conteaza, chiar daca nu e atat de important, il pune in valoare si il pretuieste, stie ca viata e scurta si de aceea tot ce are sau ce primeste le pretuieste si le da valoare. Pretuieste tot..persoane..lucruri..gesturi..vorbe...asa este el.

..."traieste clipa " l-ar defini cel mai bine, pentru ca pt el timpul se scurge prea repede, traieste fiecare secunda si fructifica fiecare minut, stie cum e sa pierzi....si asta il determina sa traiasca in cateva zile cat traiesc altii in 3-4 luni, sau poate mai mult. Cu el trebuie sa vorbesti, sa fii deschis/a, nu te constrage sa-i zici lucruri, are o maniera a lui incat, dintr-un ambient tensionat face unul placut, plin de incredere si siguranta.

... e de incredere, poti vorbi cu el fara teama, el accepta omul asa cum este, nu il critica si nu il judeca, il apreciaza pentru ceea ce este, nu pentru ceea ce ar putea face, il apreciaza pentru sufletul lui, pentru ca de acolo pornete tot, dupa sufletul omului iti poti da seama de toate. Ceea ce nu am gasit la el e egoismul,hmm, nu stiu daca a fost vreodata egoist, sa aiba totul pentru el si sa nu se mai gandeasca la ceilalti. Din contra, el se gandeste la cei ce ii sunt aproape, si ar face aproape orice sa -i stie fericiti si cu zambetul pe buze, pentru ca el e fericit prin ei.

… e capabil sa transforme viata unui om dintr-un apus negricios intr-un rasarit continuu si plin de viata, de culoare si de energie. Cand iubeste, iubeste nu se joaca.....isi da viata ...

....va urma

iunie 07, 2009

Am invatat sa zbor...



printre alei intunecate, lumina rasare...
departe undeva, intr-un cer spre mare
esti tu , ma astepti si te uiti nedumerit
ti-a fost dor de mine, ti-am lipsit
in brate ma iei si-ti stingi doru-n neincetat
imi spui fericit cat de mult m-ai asteptat
un zambet e chipul meu si-s asa de fericita
in sfarsit am ajuns la a ta inima implinita.

culegem fericirea si ne iubim neincetat
am varsat impreuna lacrimi si am asteptat
insa totul e atat de usor, atat de trecator
timpul trece reprede, totul e muritor
in bratele tale o sa-mi gasesc sfasitul
nu voi lasa peste noi sa apara asfintiul.

liberi de trecut si de tot ce a fost urat
impreuna am alungat acel vis posomorat
am sperat neincetat si am fost optimisti
am invatat prea multe, si e bine sa risti
acum traim momentul ca pe ultima clipa
acum ma declar fericita...

mai 17, 2009

ai scris...

ai scris cu rani pe a mea inima
incat nu mai stiu sa fac o rima
e totul stins pana si pe alba coala
ai lasat ca tot ce-i viu sa moara.
fuge, cu pasi repezi, iuti si tot mai adanci ..
e durere cand se lovesc valurile de stanci..
ai incercat sa arati ca soarele iubeste luna
ca vrea, ca stie sa iubeasca intr-una.
s-a pierdut iubirea pe-un drum indepartat
ai stiut doar tu, nimic nu mai era de cugetat
te-ai amagit ca stii ce inseamna " a tine"
ai vrut, ai crezut dar te-ai mintit pe tine.
fugi neincetat de tot ce -ti provoaca frica
si in corpul tau plouat inima se face mica.
ai vrea sa evadezi prin sufletul lor pur
dar o intrebare te macina" cat mai indur?"

mai 11, 2009

Iubirea...




Iubirea e un cuvant mult prea complex, multe emotii se imbina la fel ca si in cazul curcubeului. Iubirea e un sentiment care odata ce ajunge in inima ta, preia controlul si pur si simplu nu-ti mai conduci propria viata la un mom dat. Iubirea e o nebunie care te orbeste, de aceea se spune ca indragostitii nu vad ce nebunii fac.Nu vreau sa dau o definitie formala ci voi incerca sa o definesc prin trairile mele. Ei bine pot spune ca am cunoscut iubirea, m-a invaluit peste noapte, fara sa-mi dau seama. M-am trezit inchisa intr-o cutie luminoasa fara iesire,nu puteam spune nu caci ceva plangea. Iubirea nu bate la usa, intra fara sa ceara permisiunea, e singura care face ce vrea.
Si cum ziceam, m-a invaluit peste noapte cand totul era cat de cat frumos, dar trb sa recunosc ca din acel "cat de cat" a facut "un frumos viu si colorat" desi au fost si cateva umbre care au coborat peste sufletul meu odata cu ea. Simteam viata altfel,era cu totul diferit, aveam mai multe motive sa inchid ochii si sa ma trezesc a doua zi dimineata cu mai mult chef de viata, vioaie cu noi sperante si vise...se vedea in ochii mei fericirea, se vedea faptul ca iubirea schimba oamenii,"al meu " devine " al nostru"..e un sentiment foarte placut cand stii ca imparti ce ai cu cel de langa tine, simti ca esti capabil sa oferi mai mult si sa faci in asa fel incat sa te intreci pe tine insuti, te schimbi si accepti multe....vrei sa dai tot mai mult, imbratisandu-ti viata cu propriile maini. Se zice ca 2 suflete formeaza o inimia, ei bine intr-o oarecare masura este adevarat, cand iubesti traiesti,auzi, simtisi vezi prin celalalt, totul e ca o poarta deschisa spre o lume "a noastra" pe care o vezi doar prin ochii celuilalt..nimic nu e mai frumos decat sa te oglindesti in privirile celuilalt, sa simti cum inima iti bate din secunda in secunda mai repede, la fiecare minut sa tresari, la fiecare ora sa-ti fie dor...
Iubirea iti fura ratiunea, te lasa fara suflet, pur si simplu iti inunda pana si cele mai ascunse ganduri si trairi, te ofileste si iti da alta viata pe care o imparti cu fiinta iubita....
Cand il iei de mana, devii mult mai increzatoare, mult mai sigura pe tine si ai o forta de neimaginat, devii puternica si nimic nu poate sta in calea ta, esti tu si el, o inima ce bate in pieptul amandurora...in priviri nu se vede decat fericirea si acea sclipire, acea lumina care e greu de zarit...te orbeste pe zi ce trece si nimic nu mai poate schimba ce e scris in adancul sufletului, de fapt nici nu e scris, e imprimat cu amintiri, vise si dorinte....
Iubirea are partea ei pozitiva, da, nu neg asta, te ridica mai sus de cer, dar te poate duce si in infern, iti ia mintile, te inchide in intuneric...nu e atat de usor atunci cand esti condamnat la intuneric, e un sentiment atat de puternic care te leaga in lanturi si simti ca nu ai salvare...iti fura gandurile, te lasa fara nimic, traiesti fara sa mai gandesti, fara sa mai realizezi ca din tine nu a mai ramas decat o prezenta fizica si un suflet pierdut..."cand am crezut ca te-am gasit, de fapt m-am pierdut eu".
Alergi, alergi , si tot alergi..mai repede, din ce in ce mai repede , dar totusi stai pe loc, pt ca secundele si minutele sunt ca o eternitate, nu inaintezi deloc, simti ca viata ti se scurge printre degete, de fapt ce viata? pentru ca dispare odata cu fericirea, mai bine spus ca "monotonia" imbratiseaza o forma a vietii si atunci salvarea sta numai in fortele tale, dar nu este corect, pentru ca atunci cand esti mult mai sigur pe tine si pe ceea ce poti umbrele iti iau razele ....si intri iar in marea cu durere....cu valuri care lasa urme si rani...se ofileste tot...

Etichete